Cuvântul "autoclavă" provine din rădăcinile grecești, "auto" însemnând sine și "clave" însemnând cheie, pentru a descrie mecanismul său de autoblocare. Această cameră presurizată utilizează căldura aburului pentru a realiza sterilizarea echipamentelor la temperaturi ridicate. Sterilizatoarele cu abur, cunoscute sub denumirea de autoclave, îndeplinesc funcții esențiale în sectoarele care necesită sterilitate absolută, inclusiv asistența medicală, industria farmaceutică și laboratoarele de cercetare.
Charles Chamberland, lucrând alături de Louis Pasteur în secolul al XIX-lea, a dezvoltat conceptul inițial de sterilizare prin presiune de abur. Autoclavele s-au transformat în mașini moderne care includ caracteristici avansate care mențin atât standardele de siguranță, cât și pe cele de eficiență.
Autoclavele posedă multiple caracteristici definitorii care le stabilesc eficiența în procesele de sterilizare.
Sterilizarea cu aburi: Procesul de sterilizare în autoclave depinde de aburul saturat care funcționează în condiții de presiune. Procesul de sterilizare în autoclave distruge toate microorganismele, deoarece combinația de temperaturi cuprinse între 121°C și 134°C cu niveluri de presiune de 15-30 psi asigură eliminarea lor completă. Aburul realizează o sterilizare superioară deoarece se poate infiltra în materialele poroase și poate accesa locurile în care alte metode eșuează.
Intervalul de presiune: Temperatura necesară pentru sterilizare depinde de menținerea unei presiuni adecvate în interiorul camerei autoclavei. Apa își atinge punctul de fierbere la 100°C sub presiune atmosferică normală, dar această temperatură este prea scăzută pentru o sterilizare eficientă. Atunci când presiunea atinge între 15-30 psi, punctul de fierbere al apei crește, ceea ce permite aburului să atingă temperaturile ridicate necesare pentru o sterilizare corespunzătoare.
Versatilitate: O varietate de materiale pot fi sterilizate în autoclave, inclusiv oțel inoxidabil, sticlă și anumite tipuri de plastic. Capacitatea lor de a steriliza diverse obiecte le face ideale pentru utilizarea pe instrumente chirurgicale și sticlărie de laborator, precum și pe sol în agricultură.
Mecanisme de siguranță: Sistemele avansate de siguranță, inclusiv încuietorile automate și dispozitivele de monitorizare a presiunii și temperaturii, fac autoclavele moderne mai sigure. Procesul de sterilizare rămâne atât sigur, cât și eficient, deoarece aceste mecanisme previn accidentele.
Lipsa utilizării căldurii uscate distinge autoclavele de alte metode de sterilizare. *
Autoclavele sterilizează folosind abur în loc de căldură uscată. Materialele care nu pot tolera umiditatea utilizează sterilizatoare cu căldură uscată care ating temperaturi cuprinse între 160°C și 190°C.
Autoclavele depind exclusiv de abur pentru sterilizarea materialelor, în timp ce lumina UV și oxidul de etilenă servesc ca agenți alternativi de sterilizare. Materialele sensibile la căldură necesită de obicei metode chimice de sterilizare pe care autoclavele nu le utilizează.
Articolele și materialele autoclavabile rămân intacte atunci când sunt expuse la condițiile extreme de căldură și presiune din interiorul unei autoclave. Oțelul inoxidabil și sticla borosilicată, împreună cu anumite materiale plastice, sunt frecvent utilizate deoarece pot suporta sterilizarea în autoclavă.
Autoclavele nu pot steriliza electronice sau materiale care se topesc sau se degradează, deoarece aceste articole nu pot rezista la căldură ridicată. Seringile din plastic și mănușile din cauciuc nu pot fi autoclavate decât dacă au fost create pentru a suporta condițiile autoclavei.
Orientările producătorului trebuie revizuite pentru a vă asigura că materialele sunt adecvate pentru sterilizarea în autoclavă. Plasarea în autoclavă a articolelor care nu rezistă la autoclavare poate deteriora echipamentul sau nu sterilizează corespunzător materialele.
Autoclavele funcționează în mai multe sectoare în care menținerea sterilității este vitală. Unele dintre cele mai comune aplicații includ:
Medicină și asistență medicală: Autoclavele din spitale și clinici sterilizează instrumentele chirurgicale alături de pansamente și implanturi. Autoclavele protejează pacienții de agenții patogeni periculoși în timpul procedurilor medicale prin sterilizarea instrumentelor și echipamentelor. Clinicile stomatologice utilizează autoclave pentru a steriliza instrumentele pe care profesioniștii din domeniul dentar le utilizează în timpul intervențiilor chirurgicale orale și al procedurilor de curățare.
Laboratoare: Autoclavele joacă un rol esențial în laboratoarele de cercetare, unde sterilizează sticlăria, vasele Petri și alte echipamente experimentale. Autoclavele decontaminează deșeurile cu risc biologic înainte de eliminare pentru a preveni pătrunderea microorganismelor dăunătoare în mediu.
Produse farmaceutice: Sectorul farmaceutic utilizează autoclave pentru a se asigura că echipamentele și materialele pentru producția de medicamente rămân lipsite de contaminare prin sterilizare. Procesul de sterilizare garantează că medicamentele rămân necontaminate și sigure pentru utilizatori.
Agricultură: În sectorul agricol, autoclavele servesc la sterilizarea solului, a semințelor și a uneltelor. Metoda de sterilizare previne bolile plantelor și îmbunătățește producția agricolă. Sterilizarea solului prin autoclavare se dovedește esențială pentru sere și pepiniere pentru a proteja împotriva apariției unor boli distructive.
Industria alimentară: Industria alimentară utilizează autoclave pentru sterilizarea produselor conservate și a ustensilelor de bucătărie. Procesul de sterilizare asigură că produsele alimentare rămân sigure pentru consum și le prelungește termenul de valabilitate.
Procesul de sterilizare în autoclavă necesită mai multe etape secvențiale.
Încărcare: Camera autoclavei primește toate articolele care necesită sterilizare. Articolele trebuie să fie aranjate corespunzător pentru a permite circulația neîngrădită a aburului pentru acoperirea întregii suprafețe.
Etanșare: Sigilarea camerei generează un mediu închis. Camera sigilată blochează ieșirea aburului, creând în același timp presiune în interiorul spațiului.
Generarea aburului: Apa încălzită se transformă în abur care umple apoi camera. Pe măsură ce aburul umple camera, acesta împinge aerul afară pentru a crea un mediu complet saturat de abur.
Acumularea presiunii: Pe măsură ce presiunea internă a camerei crește, aburul atinge temperatura de sterilizare necesară.
Sterilizare: Toate microorganismele, inclusiv bacteriile, virușii și sporii, nu pot supraviețui condițiilor de temperatură și presiune ridicate. Durata de timp necesară pentru ciclul de sterilizare variază în funcție de articolele sterilizate și de modul în care este configurat autoclavul.
Răcire: După terminarea sterilizării, camera eliberează presiunea și articolele se răcesc înainte de a fi îndepărtate.
Menținerea unor medii sterile în diverse industrii necesită utilizarea esențială a autoclavelor. Operarea sigură și eficientă a autoclavelor necesită cunoașterea definiției acestora, precum și a caracteristicilor și limitărilor lor. Autoclavele îndeplinesc o funcție esențială în cadrele medicale și de laborator, precum și în domeniile agricole, pentru a opri răspândirea agenților patogeni periculoși și pentru a asigura siguranța produselor și a procedurilor.
Ciclurile tipice variază de la 20 la 90 de minute, în funcție de mărimea încărcăturii și de cerințele de sterilizare.
Autoclavele pot steriliza lichidele? Da, dar numai în recipiente ventilate pentru a preveni exploziile cauzate de acumularea de presiune.
Care este diferența dintre o autoclavă și o oală sub presiune? Autoclavele ating temperaturi/presiuni mai ridicate și sunt concepute pentru sterilizarea științifică/medicală.
De ce presiunea autoclavei este de 15 Psi
De ce autoclava este cea mai bună metodă de sterilizare
Cine este responsabil pentru validarea autoclavelor
